Singurul loc de pace .

Stateam rezemata de o piatra funerara , ghemuita si ganditoare .

Se plimba printre morminte, fiind imbracata intr'o rochie lunga neagra, citind inscriptiile aiurea, sperand sa gaseasca mormintele dorite

Stateam langa o piatra funerara jucandu-ma cu un crin in mana.

Imi asezam franjurii , rochiei , dandu-mi funda dn par jos ridicandu-ma .

Continua sa paseasca atenta, privind in toate directiile, din cand in cand trandafirii din mana ei, de culoarea sangelui
"ma intreb, voi gasi mormintele?"

Am asezat funda neagra pe piatra,indepartandu-ma usor , eram cao fantoma .

Dupa un timp, am lasat crinul jos pe mormant ridicandu-ma in picioare si incepand sa ma plimb prin cimitir fredonand un cantecel.

Auzi cateva soapte, intorcandu'si privirea in toate directile, observandu'l
"heh, nu sunt singura p'aici "

Mi-am scuturat usor , rochia de un alb imaculat , continuind sa pasesc trist .

Se opri putin, privind in jur
" tot nu le vad"

mergeam spre iesirea din cimtir continuand sa-l fredonez, era un cantec pe care obisnuia sa-l cante sora mea ca sa ma adoarma.

Am ajuns la poarta mare de fier forjat , am atinso si am zarit un tanar .... am impis-o usor provocand un scartait .

M-am uitat spre scartait fara sa observ pe nimeni.

Am pasit inainte , miscandu-mi usor degetele ...

-Um...am spus facand un pas inapoi apoi dandu-mi seama ca era Lisa.

-Sai ? intreb uitandu-ma intrebatoare la tanar

-Da ? am raspuns intrebator la intrebarea ei.

-Salut ! Ce faci ? spun eu linistindu-ma zarind ca nu eram singura de aici .

-Doar ce ieseam...si, salut si tie..am spus zambind usurat. Tu unde te duci ? l-am intrebat.

-Poi nu stiu ... acasa sau poate prin oras ... murmur nehotarata .

-Hai in oras ! i-am spus indepartandu-ma de ea.
-N-ai chef de o plimbare, ca eu am ?

-Cum doresti ...spun dand din umeri .